Adio, Facebook!

Vă mulțumesc că m-ați citit și că m-ați urmărit.

Pierderea timpului e un regret ireproșabil rar. La propriu! Mai ales dacă această perdere de timp se manifestă, într-un mod sau altul, într-un context cu totul exclusiv ție. Numai că aceste lucruri care devin o amintire- O amintire tratată ca fiind frumoasă ce urmează să se dăruiască în întregime reveriilor. Parfumul acelor vremuri nu ni se va mai dărui niciodată la fel. Cu toate astea nu pot decât să constat prezența severă a parvenitismului mitic.

Îmi lipsește totodată un lucru elementar: răbdarea. (Nu am răbdare s-aștept nici autobuzul în stație. Care vine din 3 în 3 minute- uneori) Cine se folosește de răbdarea mea- greșește; eu nu am așa ceva!

Îmi doresc pe cât de mult posibil șă mă lipsesc de lucrurile care-mi displac și-mi fac rău, lucruri nefaste și de prost gust, Poate pentru unii sunt de ”bun augur”.

Acum ceva timp  m-am despărțit de egoism, de aroganță, de nepăasare… ceea ce consider o greșeală nemărginită. Mi le însușesc din nou și mi le asum pe deplin. Îmi rezerv acest drept civil de care beneficiez: dreptul de a refuza orice. Mai există însă o libertate de care beneficiați toți nonșalant: libertatea de a pleca!

Mă retrag de aici și de peste tot!

Vă mulțumesc pentru atenție!

Ne revedem mai rar, dar curând.

Rămâneți aproape! Cu bine! 🙂

Kevin Kirmizigul1921211_608985445846194_1533675716_o

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s